Cântec de toamnă Chanson d’automne

"E toamnă, Verlaine, şi parcă mai tulburător ne ajunge cântecul tău de frunză-n vânt când pe alei trec paşi neştiuţi, iar norii - corăbii rătăcinde - sunt borne părelnice pentru marile zboruri spre soare.

E toamnă, Verlaine. Deşi tu te-ai mutat demult în timpul fără anotimpuri, poezia ta continuă să ne ajungă cu armonii - melancolii - înţelepciune de romanţe fără de cuvinte în care înfloresc mii

de-nţelesuri iar tăcerea doare.

E toamnă, Verlaine şi-al tău "chanson d'automne" aduce toamnelor de azi, de ieri, dintotdeauna, un soi de aur blând pentru măştile cuvântătoare care ascund chipul mereu schimbător al lumii". (Paula Romanescu)