Procurorul din X...

„O novelă românească și contimporană” – își subintitulează Corneliu Leu cea mai recentă proză. Este vorba, într-adevăr, de o carte atât de recentă încât cititorul are impresia că lectura merge în același ritm cu desfășurarea la zi a evenimentelor societății românești, autorul având măiestria de a-și scoate personajele dintre pagini și a le face să evolueze în chiar ridicolul nostru peisaj al evenimentului cotidian. Iată, spre ilustrare, începutul: „Când guvernul Boc i-a tăiat o parte substanțialã din salariu cu aceeași grijulie atitudine cu care l-ar fi obligat sã nu facă excese de efort digestiv... procurorul Dumitrașcu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din X... își consemnã frustrarea înjurând zemos și împătimit; dar nu pe cineva anume, ci la modul general, cu o adresã pe cât de cuprinzătoare pe atât de incertă, care ar fi putut să-l cuprindã chiar și pe el. ”... Deci, categoric: O mică dramă aproape trepidantă, cu întâmplări foarte românești și foarte „contimporane”.